Probabil cel mai rău lucru cu privire la astm ți se pare faptul că trebuie să-l suporți toată viața. Asta nu înseamnă însă că vei trăi o permanentă corvoadă, că vei fi tot timpul în criză sau în așteptarea crizei. Din fericire, ai la dispoziție medicamente care, luate corect, te ajută să previi majoritatea nepăcerilor. Și chiar atunci când simptomele apar, alte medicamente te pot ajuta să te simți mai bine în doar 2 minute.
Situația nu este așa sumbră cum poate părea. Se poate trăi o viață fericită și împlinită cu și în ciuda astmului și mulți au reușit-o înaintea ta. Trebuie însă să fii informat și să te implici în controlul propriei boli.
Fii implicat!
Nu există doi oameni la care astmul să se manifeste exact la fel! De aceea, nu trebuie să lași toată responsabilitatea în spinarea doctorului. Trebuie să te implici activ în controlul bolii tale, să fii organizat și perspicace și să-ți întocmești un plan de bătaie. Simptomele astmului sunt inamicul. Urmărește-le și notează-le cu atenție pe paginile speciale de la sfârșitul acestui ghid. Când au apărut, în ce context, ce medicamente ai luat, cât a fost PEF? Aceste informații îi vor fi de ajutor medicului pentru a te trata eficient, astfel încât să ai cât mai puține neplăceri de pe urma astmului.
De asemenea, cere-i medicului să-ți scrie un plan de acțiune astfel încât să știi cum să procedezi în orice situație. Ce faci în criză? Ce faci când urmează un eveniment stresant sau când vrei să faci sport? Cum adaptezi medicația la simptomele pe care le ai? Înarmat cu aceste informații vei putea să-ți recapeți controlul asupra propriei vieți.
Ce trebuie să știi despre tratamentul astmului?
- Scopul tratamentului nu este să vindece boala, ci să te ajute să duci o viață normală
- În astm se administrează două tipuri de tratamente: tratament de fond, care previne crizele, și tratament de salvare, de urgență, care se ia doar în criză.
- Dacă nu mai ai simptome, nu înseamnă că nu mai trebuie să iei nimic. Medicamentele de fond nu se întrerup decât la recomandarea medicului.
- Dacă simptomele sunt dese, nu te resemna cu situația. Poate fi nevoie de schimbarea tratamentului de fond. Adresează-te medicului!
Medicamente pe care le iei în criză
Este vorba despre acele medicamente de care ai nevoie în timpul crizei și care te ajută aproape instantaneu să respiri mai bine. Principalul lor efect este dilatarea bronhiilor, în felul acesta uşurând pătrunderea aerului în plămâni. Își fac efectul repede (2-5 minute), iar acțiunea lor durează aproximativ 6 ore, de aceea se numesc bronhodilatatoare cu acțiune scurtă.
În criza de astm bronşic, administrează-ți 2 pufuri de bronhodilatator cu acțiune scurtă, prescris de medic pentru această situație, apoi aşteaptă 20 de minute şi măsoară PEF. Dacă este necesar, în prima oră de la declanşarea crizei, îți poți administra câte 2 pufuri la fiecare 20 de minute. Dacă problema nu se rezolvă, mergi de urgență la medic.
Bronhodilatatoarele cu acțiune scurtă se pot administra și pentru prevenirea crizelor, când știi că o să te expui la un factor care îți declanșează simptomele de astm (praf, efort fizic, aer rece etc).
Semnal de alarmă
Tratamentul excesiv este periculos
Medicamentele de criză se iau pentru ușurarea stării pacientului și nu tratează boala. Uneori ești tentat, datorită efectului imediat și din rațiuni financiare.Ca atunci când te doare capul și iei ceva pentru durere fără să tratezi cauza pentru care te doare capul.
Fii atent! Folosirea în exces a medicamentului de "salvare" pentru atacurile de astm poate să îți facă rău.
- Daca folosești mai mult de 2 ori pe săptămână medicamentul de "salvare" pentru a opri atacurile de astm, aceasta înseamnă că ai nevoie de medicamente de control al astmului;
- Dacă folosești mai mult de 4 ori într-o zi medicamentul de "salvare" înseamnă că trebuie să te prezinți la medic chiar în aceeași zi.
Tratamentul de fond
Deoarece astmul este boală cronică, trebuie tratat permanent, nu numai în timpul crizelor. Nu uita că tratamentul de fond este cel care previne apariția crizelor. Medicul îți va prescrie unul sau mai multe medicamente în funcție de gravitatea bolii: bronhodilatatoare cu acțiune lungă, corticosteroizi inhalatori, antihistaminice etc.
Trebuie să înțelegi că acest tratament nu trebuie întrerupt chiar dacă te simți bine și nu ai mai avut crize în ultima vreme. Faptul că astmul nu te mai supără nu e dovada că s-a vindecat, ci doar că este ținut sub control chiar de acest tratament de fond. Așa că nu schimba nimic în schema pe care ți-a prescris-o medicul!
Cum îmi administrez corect puf-urile?
- Stai într-o poziţie relaxată, în picioare sau pe un scaun;
- Ţine spray-ul cu piesa bucală în jos, între degetul mare şi arătător;
- Agită flaconul de 3-4 ori;
- Expiră
- Pune spray-ul în gură și ține buzele strâns lipite de flacon;
- Începi să inspiri și apoi apasă o dată pe flacon. Sincronizarea pufului cu începutul expirului este esențială ca medicamentul să ajungă în plămâni;
- Continuă să inspiri profund și apoi ține aerul în piept în timp ce numeri pînă la 10.
Ce este și la ce folosește un spacer?
Dacă nu poți să folosești corect spray-ul, există un dispozitiv creat special pentru tine. Acesta este spacerul, sau camera de inhalaţie, un recipient de plastic care are la un capăt un orificiu la care se adaptează spray-ul, iar la celălalt capăt un cilindru de care îți lipești buzele. Este proiectat în așa fel încât poți inhala aerul din cameră, dar fără a expira prin el. Se procedează în felul următor:
- agită de 3-4 ori spray-ul și ataşează-l la spacer;
- apasă o dată pe flacon;
- lipește-ți buzele pe piesa bucală, inspiră profund, ține aerul în piept în timp ce numeri pînă la 10, apoi expiră;
- inspiră de încă două-trei ori prin cameră, fără să mai apeși pe spray.
Nebulizarea
Este posibil să ai nevoie de un nebulizator dacă ai dispnee supărătoare sau invalidantă în pofida tratamentului inhalator maximal.
- Mai întâi se evaluează capacitatea pacientului şi/sau îngrijitorului de a folosi un nebulizator şi se iau măsurile necesare pentru accesul la echipamente, service, consiliere şi suport.
- Poți alege între masca facială şi piesa bucală, cu excepţia cazurilor în care s-a instituit un tratament medicamentos care necesită piesă bucală.
- Continuă tratamentul cu aerosoli doar dacă obţii atenuarea simptomelor sau o îmbunătăţire a capacităţii de efectuare a activităţilor zilnice, a capacităţii de efort sau a funcţiei pulmonare
Cum știu dacă astmul este bine controlat?
"Bine, bine, iau tratamentul așa cum mi l-a prescris medicul. Dar de unde știu dacă acesta ține sau nu boala sub control?"
Aceasta este o întrebare firească când iei pe termen lung orice medicament. Vestea bună este că îți poți găsi singur răspunsul, pe baza a doi indicatori. Un indicator îl reprezintă valoarea PEF, despre care ai aflat în capitolul precedent. Al doilea este prezența simptomelor bolii și cât de mult îți afectează acestea viața.
Medicul va evalua în primul rând simptomele pe care le ai în prezent și, ținând cont și de cum au evoluat ele în trecut, va decide cum să le trateze. Astmul este bine controlat când pacientul are viața similară cu a unei persoane care nu are astm. Acesta este dezideratul care trebuie urmărit!
Caracteristici | Controlat | Parţial controlat | Necontrolat |
Simptome diurne | Fără (≤ 2 / săptămână ) |
> 2 ori / săptămână | 3 sau mai multe caracteristici din "parţial controlat" prezente in oricare săptămână |
Limitări ale activităţii | Fără | prezente | |
Simptome nocturne | Fără | prezente | |
Medicaţie de uşurare - reliever | Fără (≤ 2 ocazii / săptămână ) |
> 2 ocazii / săptămână | |
Funcţie pulmonară | Normală | < 80% prezis sau "personal best" |
Chiar şi după dobândirea controlului, monitorizarea rămâne necesară, întrucât astmul bronşic este o boală variabilă; tratamentul trebuie ajustat periodic drept răspuns la pierderea controlului prin agravarea simptomelor sau dezvoltarea unei exacerbări.
Astmul meu e controlat dacă îndeplinește toate condițiile de mai jos:
- Fără simptome (manifestări ale bolii) în timpul zilei sau apar mai rar de 2 ori pe săptămână
- Fara limitări în activitate
- Fără simptome în timpul nopții
- Fara folosire medicație de ușurare sau utilizare mai rar de 2 ori pe săptămână
- Funcție pulmonară normală între episoade
Astmul meu este parțial controlat dacă oricare dintre situațiile de mai jos se întâmplă:
Simptomele (manifestările bolii) din timpul zilei apar mai des de 2 ori pe săptămână, sau dacă:
- Apar limitări în activitate, sau dacă:
- Apar simptome în timpul nopții, sau dacă:
- Folosești medicație de ușurare mai des de 2 ori pe săptămână, sau dacă
- Funcția pulmonară este mai mică de 80% din valoarea maximă între episoade
Astmul meu e necontrolat dacă trei sau mai multe situații din “parţial controlat” sunt prezente în oricare săptămână:
Simptomele (manifestările bolii) din timpul zilei apar mai des de 2 ori pe săptămână, sau dacă:
- Apar limitări în activitate, sau dacă:
- Apar simptome în timpul nopții, sau dacă:
- Folosești medicație de ușurare mai des de 2 ori pe săptămână, sau dacă
- Funcția pulmonară este mai mică de 80% din valoarea maximă între episoade
Pentru o evaluare mai precisă a simptomelor poți folosi Chestionarul ACT (Asthma Control Test). Acesta a fost creat exact în acest scop, să te ajute să evaluezi cât de bine este controlat astmul, pe baza simptomelor pe care le ai și a modului în care acestea îți afectează viața de zi cu zi. Răspunde la întrebări, calculează-ți punctajul și vei afla ce ai de făcut mai departe.
Planul de criză
Deși o criză gravă este ultimul lucru pe care ți-l dorești, trebuie să fii pregătit s-o întâmpini. Este o situație în care nu trebuie să eziți, ci să știi foarte precis ce ai de făcut. Vorbește cu medicul care te tratează și cere-i să-ți explice clar și chiar să îți scrie în pagina specială din acest Jurnal ce medicamente trebuie să iei în criză. Tot acolo notează-ți numărul de telefon al medicului și numărul de la camera de gardă de pneumologie, ca să poți cere un sfat când este cazul. De asemenea, notează-ți numărul salvării și al câtorva rude sau cunoștințe care te-ar putea ajuta la nevoie.
Dacă totuși nu ai un plan de criză recomandat de medicul tău, folosește schema de mai jos:
- Administrează-ți 2 pufuri din spray-ul de salvare, folosind neapărat spacerul;
- Aşteaptă 20 de minute.
- Dacă simptomele persistă, administrează încă 2 pufuri și, dacă problema nu se rezolvă, mai poți administra 2 pufuri după alte 20 minute.
- Măsoară PEF;
- Dacă simptomele se ameliorează iar PEF este mai mare 50% din valoarea maximă, mai măsoară PEF după 4 ore. Ia legătura cu medicul pentru eventuala revizuire a schemei de fond.
- Dacă simptomele persistă iar PEF este mai mic 50% din valoarea maximă, mergi de urgență la spital sau, dacă nu are cine să te ducă, cheamă salvarea;
- Până ajungi la spital administrează-ți în continuare spray de criză la 4-6 ore, folosind spacerul și ia 8 tablete de prednison.