Criza de sufocare și astmul

Astmul este o boală cronică inflamatorie ce afectează bronhiile. Pe fondul inflamației cronice din bronhii, se produc episodic crizele: spasme ale bronhiilor, care le îngustează brusc.

Cea mai neplăcută senzație pe care o aduce cu sine astmul este setea de aer. Impresia că aerul nu-ți ajunge să-ți umpli plămânii. Pacientul simte că se sufocă, îi este mai greu să expire decât să inspire aer. În timpul unei crize de astm în plămâni intră şi iese o cantitate mai mică de aer. Desigur, cunoști și alte neplăceri frecvente:

• respirația șuierătoare, “fluierături”,
• tusea,
• senzația că ceva îți strânge, îți apasă pieptul.

Oamenii cu astm se pot trezi noaptea din somn datorită tusei sau senzaţiei de lipsă de aer.

Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta și gravitatea lor poate să varieze de la neplăceri ușoare, la probleme grave care îți pot pune viața în pericol. Circumstanțele în care apare criza de astm sunt diferite de la o persoană la alta. Pentru unii, să miroasă o floare înseamnă să intre în bucluc, în timp ce pentru alții exercițiile fizice, stresul sau chiar mersul la serviciu atrag neplăcerile.

Află cum se manifestă astmul, ce poate să-ți declanșeze crizele și soluții simple ca să-l ții la distanță. Și pentru că niciun alt pacient cu astm nu este ca tine, învață cât mai multe despre astmul TĂU, astfel încât să-i poți veni de hac cât mai eficient.

Cum se manifestă astmul

Respirația șuierătoare, ”Fluieraturile”. Poate ai sesizat că atunci când respiri se aude un sunet asemănător cu un șuierat. Cu siguranță și cei dragi au sesizat acest lucru și te-au întrebat cu îngrijorare de ce respiri așa greu? Sunetul poate nu se aude permanent, ci doar când faci efort fizic sau când ești răcit. Denumirea medicală pentru respirația șuierătoare este "wheezing". Acesta este unul dintre semnele asociate cu astmul.

Tusea care nu mai trece. E uscată, obositoare, apare în timpul nopții, dimineața la trezire sau când faci efort. Pentru unii pacienți, tusea poate fi chiar singura manifestare a astmului. Uneori, la sfârșitul acceselor de tuse se elimină o cantitate mică de spută albicioasă, vâscoasă, lipicioasă.

Respirația grea, pe care medicul o numește dispnee, este senzația că te sufoci, că nu poți să tragi suficient aer în piept. Expirația este prelungită, cu efort; pentru a o reuși, folosești mușchii toracelui, ca să împingi aerul afară din plămâni.

Senzația de apăsare toracică, de greutate care îți strivește sau îți strânge pieptul, apare în special când stai în frig sau când faci efort fizic.

3 lucruri de care trebuie să ții cont

1. Nu e nevoie să ai toate simptomele tipice ca să suferi de astm. Unii pacienți au doar tuse sau doar wheezing.
2. Dacă ai unul sau mai multe dintre simptomele astmului, dar în momentul în care mergi la controlul medical totul pare să fie în regulă, să nu crezi că ai scăpat! Trebuie să-i povestești medicului cu ce probleme te-ai confruntat în ultima vreme și acesta îți va spune ce este de făcut!
3. Simptomele astmului nu sunt permanente. Ore sau zile de neplăceri pot fi urmate de perioade lungi de timp în care nu ai niciun simptom. Nu înseamnă că te-ai vindecat și că nu trebuie să mai iei tratamentul. Este doar evoluția obișnuită a bolii.

Inflamatia din bronhii este prezenta în permanenta la astmatici. Cu cât ea este mai puternica, cu atât crizele sunt mai frecvente si mai severe, ducând la manifestari cronice.

Factori de risc

Poate ai observat că manifestarile de astm respectă anumite tipare. Ai fost în piață sâmbătă dimineața și atunci ai avut o criză. Și sâmbăta următoare la fel... Sau, poate, de fiecare dată când mergi pe bicicletă apar simptomele de astm. Fiecare pacient cu astm știe câteva situații de care trebuie să se ferească, pentru că atrag neplăcerile.

Un “factor de risc” este acel “ceva” care provoacă apariția manifestarilor de astm. Poate fi vorba de polen, praf sau fum, parfumuri, detergenți și păr de animale. Sunt și alți factori declanșatori mai surprinzători ai crizelor de astm, cum ar fi stresul emoțional, mersul la serviciu sau la școală, exercițiul fizic și chiar activitatea sexuală.

Nu există niște factori care să declanșeze astmul la toată lumea, așa că va trebui să-i depistezi pe cei care îți fac rău ție și să-i ții la distanță.

Vestea bună este că, chiar dacă nu poți ocoli toți acești declanșatori, dacă îți iei corect medicamentele, și astmul este bine controlat, ei nu-ți vor mai declanșa o criză.

Alergiile

Manifestările de astm pot apărea atunci când inhalezi o substanță la care ești alergic, cum este praful de casă, polenul, mucegaiul, secrețiile animalelor de casă etc. Poate crizele îți apar mai des în spații verzi, primăvara sau, dimpotrivă, în interior, când dai cu aspiratorul. Explicația este însă aceeași: alergia. Astfel, dacă bănuiești că un factor alergic îți declanșează crizele de astm, îți va fi de folos să consulți un medic alergolog, care o să-ți facă teste cu care să depisteze "vinovatul". Odată ce vei cunoaște alergenul care îți cauzează crizele de astm îți va fi mult mai ușor să-l eviți.

Alimentele

Dacă ai astm, sunt șanse mari să fii alergic inclusiv la unele alimente. Fii cu băgare de seamă când mănânci căpşuni, fragi, zmeură, mure, crustacee, arahide, ouă, peşte, pentru eventualale reacții alergice. Ți-ar putea fi de folos și un test în cabinetul alergologului, care să-ți arate ce alimente îți fac rău.

De asemenea, poți să citești etichetele alimentelor și să eviți sulfiții, tartrazina, salicilații, glutamatul monosodic, benzoatul, substanțe despre care se crede că pot da simptome de astm.

Poluarea aerului

Substanțele care provoacă poluarea aerului sunt numite poluanți și includ monoxidul de carbon evacuat de autoturisme și dioxid de sulf de la arderea cărbunelui. Deși nu există dovezi certe că aceste substanțe pot cauza astmul, cu certitudine au un rol în agravarea simptomelor.

De aceea, încearcă să stai în casă, cu ferestrele închise, în zilele cețoase ca și în zilele uscate și prăfuite. Programează aerul condiționat să recircule aerul din casă. Dacă trebuie să stai în aer liber, evită totuși să faci efort fizic intens în asemenea zile.

Infecțiile respiratorii

O banală răceală sau gripă poate să îți agraveze simptomele astmului și chiar să te bage în spital. De aceea, în sezonul de gripă stai departe de persoanele bolnave, de aglomerații și spală-te des pe mâini. Medicii recomandă să te vaccinezi împotriva virusului gripal, deși trebuie să fii conștient de faptul că vaccinul antigripal nu îți oferă certitudinea că nu o să faci gripă.

Dacă ești răcit sau ai gripă acordă o atenție deosebită tratamentului pe care îl iei de obicei pentru astm. Dacă starea ta se agravează în ciuda tratamentului, crizele sunt mai dese și mai grave, mergi neapărat la medic.

Medicamentele

Dacă ai astm, trebuie să ai mare grijă ce pilule iei pentru alte probleme de sănătate. Unele medicamente des folosite cum sunt aspirina, diclofenacul, indometacinul, fenilbutazona, propranololul și metoprololul îți pot deteriora și mai mult funcția respiratorie. De aceea, cere sfatul medicului înainte de lua orice pastilă, chiar și pentru o banală răceală sau durere de cap. Când consulți un medic pentru orice problemă de sănătate (cardiolog, reumatolog etc) nu uita să-i spui că suferi de astm, ca să nu-ți dea medicamente care să-ți agraveze boala pulmonară.

Astmul profesional

În condițiile în care crizele de astm apar la serviciu sau la sfârșitul zilei de lucru, și dispar în weekend și în concediu, factorul declanşator este un alergen sau iritant profesional: făina de grîu, medicamente, substanţe chimice (coloranţi, vopsele, lacuri, formol, acetonă) etc. Verifică în tabel și află dacă și tu ai o profesie care te expune riscului.

Exercițiul fizic

De multe ori, simptomele apar atunci când faci exercițiu fizic, mai ales dacă ai început în forță și dacă temperatura aerului este scăzută. Dacă ai astm, sportul care-ți este cel mai recomandat este înotul. Poți alege și alte activități "de uscat", cu condiția să le practici într-o zi însorită sau într-o cameră încălzită și să începi ușurel, cu câteva exerciții de încălzire.

Stresul

O situație stresantă poate să se complice suplimentar cu o criză de astm. Așa că, atunci când intri în biroul șefului, când ai un termen limită strâns sau o întâlnire de afaceri importantă nu uita să-ți iei medicamentele. Nu doar emoțiile negative, ci și cele pozitive pot duce la apariția simptomelor. Astfel, dacă te întâlnești cu iubirea vieții tale după o despărțire de 2 săptămâni, nu uita să-ți iei tratamentul. Este important să anticipezi, pe cât posibil, situațiile cu mare încărcătură emoțională și să te pregătești să le faci față. Dacă simți că nu vei putea să îți păstrezi calmul, un medicament care să prevină criza ți-ar putea fi de ajutor.

Cunoaște-ți astmul!

Pentru că nu este un alt pacient cu astm ca și tine, este esențial să îți cunoști propria boală și să depistezi factorii care o agravează. Notează în jurnalul de astm pe care îl găsești la sfârșitul ghidului fiecare criză de astm și în ce context a apărut. Astfel, vei putea să identifici un tipar după care își face boala de cap și vei afla în ce situații trebuie să fii în alertă.